Declarație privind economia socială de piață „…așa cum sistemul statelor-națiune din Europa secolelor XIX și XX nu a putut asigura pacea pe termen lung, Uniunea  Europeană  în  stadiul  său  actual  de  integrare  se  va  dovedi  la  fel  de  incapabilă  să  gestioneze provocările demografice și cele generate de globalizare cu care Europa se confruntă în prezent. Europa trebuie să-și afirme angajamentul  cu privire la modelul economiei sociale de piață. Viitorul popoarelor și națiunilor europene se bazează pe o comunitate construită pe principiile responsabilității și solidarității, reunite în cadrul economiei sociale de piață.”[1] Partidul Popular European (Creștin-democrații): - constatând că Uniunea Europeană nu este numai o piață unică, ci și o comunitate politică bazată pe valori, - constatând că economia socială de piață își are rădăcinile în moștenirea filozofică și religioasă a Europei, - constatând  că obiectivul comun privind o economie socială de piață foarte competitivă,  vizând ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social, este formulat în Tratatul de la Lisabona, -  constatând că economia socială de piață reprezintă concepția noastră pentru Europa, bazată pe alegerea personală,  drepturi asupra proprietății  private și competiție loială, și sprijinită de o legislație puternică în domeniul social și al mediului, - constatând că tratatele prevăd obligația ca Uniunea  Europeană  să „ia  în  considerare  cerințele  privind susținerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate, lupta împotriva excluziunii sociale, precum și un nivel ridicat de educație, instruire și protecție a sănătății” atunci când se definesc și se pun în aplicare politicile și activitățile sale, - constatând că conceptul de economie socială de piață necesită găsirea echilibrului între principiile libertății și solidarității și, în special, nevoia de reconciliere a competiției loiale între cetățeni responsabili cu cerințele binelui comun, - constatând  că  securitatea  juridică,  subsidiaritatea  și  responsabilitatea  personală  sporesc  încrederea  și solidaritatea, - constatând că conceptul de economie socială de piață situează economia în serviciul societății și este, prin urmare, orientată nu numai către performanță, ci în principal către demnitatea umană eliberată de controlul nejustificat,   - constatând  că  monopolurile,  cartelurile,  trucarea  prețurilor  și  denaturarea  concurenței  prin  abuzul  de putere economică este în antiteză cu prevederile asupra cărora popoarele Europei au convenit în Tratatul de la Lisabona, - constatând  că principiul  negocierii  colective  și legislația muncii asigură tratamentul  egal al lucrătorilor  în paralel cu respectarea liberei circulații a persoanelor și serviciilor, și previn coborârea standardelor sociale, ceea ce ar submina coeziunea Uniunii Europene, - constatând că sistemele de stimulare care separă riscul de responsabilitate  contrazic principiul economiei sociale de piață, - constatând că o economie de piață care servește exclusiv interese financiare nu se poate numi economie socială de piață, - constatând că inegalități prea mari în ceea ce privește distribuția veniturilor subminează coeziunea socială, - constatând  că, în vederea respectării  demnității  umane, lupta împotriva  sărăciei și păstrarea  nivelului de ocupare a forței de muncă necesită o atenție sporită, - constatând  că economia  globală a crescut  de 7 ori în primii 1800 de ani ai erei noastre, iar de atunci a crescut de 70 de ori, dovedind că economia socială de piață poate contribui în mod extraordinar la binele comun, - constatând  că succesul  acesta a fost posibil  datorită  faptului  că sistemul  economic  liber a fost  constant revizuit pentru a face față provocărilor curente, -  constatând  rolul central și constructiv  al parteneriatului  social în reforma constantă  a economiei  noastre sociale de piață, prin împuternicirea,  implicarea și participarea  angajaților în gestionarea  companiilor,  de exemplu, Reafirmă angajamentul său cu privire la economia socială de piață la nivel european și global pe baza principiilor enunțate  și va  căuta  să influențeze  și să informeze  agenda  internă  și internațională  a Uniunii  Europene  în vederea încorporării acestor principii ca valori pe care economia socială de piață trebuie să se bazeze. Combaterea exploatării copiilor prin muncă Implementarea unei agende pentru condiţii de muncă decente În intreaga lume, 215 milioane de copii sunt exploataţi prin muncă. Dintre aceştia, 115 milioane muncesc în condiţii periculoase. Copiii lucrează în gospodării private şi în agricultură, în minerit şi industrie. Copiii luptă drept soldaţi minori şi sunt exploataţi în scopuri de prostituţie. Copiii care muncesc merg la şcoală foarte puţin sau deloc, iar munca îi traumatizează fizic şi emoţional. Şi pierd de două ori. Nu numai că îşi pierd copilăria, dar şi şansele de viitor. Răspândirea largă a exploatării copiilor se află în contrast puternic cu convenţiile internaţionale, cum ar fi Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului sau convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la exploatarea prin muncă a copiilor, mai precis Convenţia nr. 138 a OIM privind vârsta minimă şi Convenţia nr. 182 privind cele mai grave forme ale muncii copiilor. Partidul Popular European recunoaşte demnitatea intangibilă a fiinţelor umane. Din felul în care înţelegem demnitatea  umană,  deducem  noţiunile  fundamentale  privind  condiţiile  de  muncă  decente.  Acestea reprezintă baza politicilor noastre. Eliminarea exploatării copiilor prin muncă şi a muncii forţate se numără printre obiectivele noastre şi reprezintă de asemenea unul dintre obiectivele strategice de pe agenda privind condiţiile de muncă decente (aşa-numita Agendă privind munca decentă) a OIM. Aceste obiective implică, pe lângă implementarea standardelor noastre de bază cu privire la muncă – cum ar fi libertatea de asociere, ne- discriminarea  şi  promovarea  oportunităţilor  de  angajare  pentru  un  venit  rezonabil  –  şi  consolidarea securităţii sociale şi a dialogului industrial. Lupta împotriva exploatării prin muncă a copiilor şi împotriva condiţiilor de muncă inumane necesită o strategie dublă. Pe de o parte, trebuie eliminate cauzele, în special sărăcia acută din ţările lumii a treia şi din ţările în curs de dezvoltare. Pe lângă aceasta, niciun produs realizat în condiţii inumane nu ar trebui lăsat să intre pe piaţă. Coterea sărăciei, promovarea educaţiei Utilizarea instrumentelor politicii comerciale Mai multă transparenţă pentru producţie în condiţii decente şi consum durabil Promovarea producţiei în condiţii decente şi a consumului durabil în sectoarele economice Intensificarea schimburilor din cadrul Uniunii Europene Facem apel la PPE pentru a elabora mai amănunţit aceste probleme în cadrul Grupului de lucru 2, „Politica economică şi socială”. Combaterea şomajului în rândul tinerilor / Pregătirea căii spre o politică UE eficientă împotriva şomajului în rândul tinerilor Recunoscând că:

• Uniunea Europeană se confruntă cu un nivel ridicat de şomaj în rândul tinerilor, cu o medie UE de

22,6% în martie 2012 şi valori de vârf de 51,1% în Spania şi 51,2% în Grecia. Mai mult, aproximativ două milioane de tineri din Europa au decis, descurajaţi fiind de nivelul ridicat al şomajului, să părăsească piaţa muncii, studiind pentru mai mult timp sau renunţând să-și mai caute un loc de muncă.

• Conform publicaţiei recente a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), şomajul în rândul tinerilor în lume a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele două decenii, şi este probabil ca acesta să continue să crească în 2012.
• În ianuarie 2012, Consiliul European a prezentat în concluziile sale o serie de măsuri care ar trebui luate de către statele membre pentru a reduce şomajul.
• În aprilie  2012,  Comisia  Europeană  şi-a  prezentat  pachetul  privind  ocuparea  forţei  de  muncă, stabilind liniile directoare pentru ca statele membre să stimuleze crearea de locuri de muncă.
• PPE a adoptat o rezoluţie privind tinerii antreprenori, la Congresul din Marsilia din 2011.
• Statutul de şomer reprezintă un stigmat pe termen lung pentru generaţiile tinere, ameninţându-le serios perspectivele de viitor pe piaţa muncii.
• Şomajul în rândul tinerilor afectează grav viabilitatea economiei sociale de piaţă şi subminează speranţele unei reveniri economice rapide, încrederea în liderii politici ai UE şi susţinerea Uniunii Europene, lucru care conduce la mai multe şanse de extremism politic şi populism.

Recunoscând că:

• Tinerii reprezintă  pentru  angajatori  o  forţă  de  muncă  ambiţioasă,  inovatoare  şi  energică,  care trebuie valorificată.
• Grupul NEET (persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) s-a mărit în ultimii câţiva ani.
• Mulţi tineri se confruntă acum cu obstacole specifice (de exemplu, un risc mai mare de a-şi pierde locul de muncă în timpul unei crize economice, contracte nepermanente, concurenţă cu angajaţi care au mai multă experienţă)
• Este nevoie de un angajament financiar comprehensiv pentru a reduce nivelul şomajului în rândul tinerilor.
• Formarea educaţională nu întâmpină întotdeauna nevoile pieţei muncii. Este nevoie de o mai bună coordonare între ofertele educaţionale şi nevoile pieţei muncii.
• Cererea de muncă calificată continuă să sporească în UE, iar rata şomajului în rândul tinerilor a rămas sub  control  acolo  unde  există  structuri  calitative  de  educaţie  şi  formare  vocaţională.  În prezent, UE nu are coordonarea necesară între instrumentele sale dispersate. Are nevoie de o mai bună  coordonare  a  politicilor  economice,  sociale  şi  educaţionale,  pentru  a  elabora  o  strategie

comprehensivă care va impune un angajament serios din partea firmelor private şi a sistemului public de educaţie (sistem dual), precum şi implicarea totală a partenerilor sociali.

• Mulţi tineri oferă servicii valoroase comunităţii în regim de voluntariat sau sub formă de activităţi extracuriculare, dar adesea angajatorii nu recunosc aceste eforturi şi abilităţile pe care aceste activităţi le dezvoltă.
• Stagiile de  practică  de  înaltă  calitate,  care  oferă  o  experienţă  de  lucru  autentică,  reprezintă instrumente valoroase prin care tinerii pot fi familiarizaţi cu piaţa muncii. Totuşi, reglementarea stagiilor de practică este necorespunzătoare în majoritatea statelor membre, lucru care lasă loc de abuzuri.
• Diferenţele dintre generaţii cu privire la înţelegerile contractuale conduc la perturbări în sistemul economic, deoarece  tinerii  devin  o  forţă  de  muncă  ajustabilă,  pe  termen  scurt,  care  poate  fi înlăturată fără greutate oricând doreşte angajatorul.
• Piaţa muncii nu ar trebui să facă discriminări între generaţii, iar flexibilitatea şi flexicuritatea ar trebui promovate pentru toate generaţiile.
• Şomajul are un efect profund în special asupra cuplurilor tinere, deoarece poate perturba viitoarea planificare familială, afectând şi mai mult perspectivele demografice ale Europei.

Partidul Popular European:

• Consideră esenţial ca UE să se angajeze financiar (prin următorul cadru multi-anual) şi politic, prin sporirea eforturilor de a reduce şomajul în rândul tinerilor. Fondurile UE deja existente ar trebui utilizate mai eficient, în vreme ce fondurile ce nu au fost încă utilizate ar trebui rezervate în scopul formării unui mediu adecvat de creare a locurilor de muncă, în special pentru tineri.
• Îndeamnă UE şi statele sale membre să îşi concentreze politica educaţională pe capacitatea de inserție profesională a tinerilor. Sistemele de educaţie ar trebui să-şi doteze elevii şi studenţii cu abilităţile, competenţele şi cunoştinţele adecvate care să le permită o mai bună adaptare la nevoile pieţei muncii.
• Este de părere că ar trebui sporite oportunităţile de a acumula experienţă practică pe parcursul învăţământului secundar sau universitar. Combinaţia de studiu și muncă practică ar trebui să devină principiul de bază pentru cât mai multe tipuri de formare.
• Subliniază nevoia pentru mai multe oportunităţi de formare vocaţională pentru tineri, lucru care favorizează o integrare mai uşoară şi o performanţă mai ridicată în mediul de lucru.
• Face apel la UE să instituie mecanisme care să încurajeze şi să recunoască serviciile voluntare, educaţia non formală şi activităţile extracuriculare ale tinerilor drept contribuţii importante în societate prin consolidarea cetăţeniei active.
• Este convins că firmele private ar trebui să ofere mai multe stagii de practică drept cale de a ajuta tinerii să ia contact cu viitorii angajatori şi să-şi consolideze poziţia pe piaţa muncii. În acelaşi timp, sunt necesare mecanisme mai eficiente de a monitoriza abuzurile în cadrul stagiilor de practică.
• Face apel la statele membre să identifice şi să elimine obstacolele care îngreunează iniţiativele angajaţilor de a se stabili şi de a munci în alte state membre, stimulând astfel mobilitatea în cadrul UE.
• Face apel la statele membre să promoveze formele flexibile de angajare pentru toate categoriile de vârstă de pe piaţa muncii.

• Încurajează o  protecţie  mai  puternică  a  segmentelor  vulnerabile  din  cadrul  generaţiei  tinere, reducerea categoriei NEET şi combaterea activă a discriminării (pe criterii de vârstă) în mediul de lucru.
• Accentuează că antreprenoriatul în rândul tinerilor reprezintă un instrument important în reducerea şomajului în rândul tinerilor şi ar trebui stimulat în continuare prin reduceri de impozite, sprijin financiar, educaţie practică şi reducerea birocraţiei.
• Consideră că este esenţial ca statele membre şi firmele să implementeze politici referitoare la forţa de muncă într-o asemenea manieră încât cuplurile tinere să nu fie nevoite să aleagă între carieră şi întemeierea unei familii; acest lucru se poate realiza prin stimularea uzului serviciilor centrelor de îngrijire a copiilor şi îmbunătăţirea mijloacelor financiare ale cuplurilor tinere.
• Femeile ar trebui sprijinite să se reintegreze pe piaţa muncii după naştere, prin intermediul unor condiţii de lucru flexibile.
• Partidul Popular European va susţine Proiectul pentru statutul de liber profesionist. Obiectivele principale ale proiectului vor fi de a furniza reglementări sistematice şi unificate cu privire la desfăşurarea de  activităţi  independente  în  Uniunea  Europeană,  de  a  susţine  îmbunătăţirea drepturilor sociale şi de muncă pentru antreprenori şi de a lua măsurile necesare pentru sprijinirea firmelor noi, durabilitatea acestora, precum şi pentru sprijinirea firmelor deja existente. Reafirmă importanţa antreprenorilor drept cea mai bună cale de a crea dezvoltare economică şi bunăstare pentru societatea noastră; ar trebui să minimizăm obstacolele pentru investitori şi să simplificăm cadrul legal, astfel încât antreprenorii şi cei care desfăşoară activităţi independente să se poată concentra în primul rând pe dezvoltarea afacerii lor.
• Susţine recomandările detaliate de către Comisia Europeană în pachetul privind ocuparea forţei de muncă, de a reduce impozitele pe muncă şi de a căuta potenţialele de creare a locurilor de muncă în sectoare cheie, cum ar fi economia verde, TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor) şi serviciile medicale.
• Se angajează să prezinte rapoarte bi-anuale în Grupul de Lucru 2, „Politica Socială Europeană” al PPE, cu scopul de a monitoriza şomajul în rândul tinerilor şi de a identifica instrumentele legislative necesare pentru UE pentru a combate eficient şi pe scară largă şomajul în rândul tinerilor, făcând uz de expertiza partenerilor sociali europeni. Grupul de lucru va identifica de asemenea cele mai bune practici şi un set de standarde minime de calitate pentru educaţia vocaţională, precum şi structurile de formare care ar trebui să constituie o prioritate pentru statele membre UE.

Nominalizarea unui candidat comun al PPE pentru președinția Comisiei Europene În contextul pregătirilor pentru alegerile europene din anul 2014, noua președinție a PPE ar trebui să convină asupra unei proceduri pentru a demara un proces intern de nominalizare a unui candidat comun pentru funcția de președinte al următoarei Comisii Europene, în conformitate cu prevederile tratatelor europene, candidatul urmând a fi prezentat electoratului ca un lider al PPE în cadrul campaniei electorale. Mandat al UE pentru acordarea de asistență pentru dezvoltare pe termen lung țărilor amenințate cu foametea Noi,  Uniunea  EUROPEANĂ  a  persoanelor  în  vârstă,  propunem  ca  Congresul  Electoral  din  București  care  se apropie să se pronunțe asupra celor expuse mai jos: „Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai mare provocare a perioadei actuale – depășirea conflictului nord- sud iminent – ajutând țările afectate de foamete și șomaj nu doar prin acordarea de ajutoare bănești, ci și prin transmiterea de know-how în domeniul economic și industrial.” Solicităm PPE să analizeze aceste aspecte în cadrul unuia din grupurile sale de lucru. Argumentare: Adresându-se compatrioților săi, președintele Statelor Unite John F. Kennedy afirma: „Vom păși pe Lună în acest deceniu  și  ne  vom  concentra  energia,  cunoștințele  și  toate  resursele  în  acest  scop.”  Zece  ani  mai  târziu, americanii aselenizau. Noi, UEPV, ne dorim o asemenea atitudine și în Europa. Imaginați-vă un mesaj unanim trimis de Consiliul de Miniștri, Comisia și Parlamentul Uniunii Europene cu privire la foamete și numărul crescând al refugiaților din cauza foametei către statele din emisfera nordică: „Peste zece ani, nicio persoană nu va mai suferi din cauza înfometării!” O astfel de atitudine politică fundamentală rezonează cu mesajul central al Bibliei – îndemnul la iubire – care se regăsește în toate marile religii ale lumii. Având  în  vedere  că  combaterea  foametei  este  și  unul  dintre  obiectivele  politicii  de  protecție  a  mediului, solicităm decidenților din domeniul politic, economic și social din Europa să îmbine acest apel la acțiune cu o politică de mediu care să aibă, pe lângă dimensiunea teoretică, și aplicare practică. A nu lua atitudine în acest context ar echivala cu cea mai dezastruoasă forma de participare la conflictul nord-sud. Rezoluzie adoptată de Congresul PPE, București, 17 - 18 octombrie 2012 Combaterea „imaginilor ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor” printr-o acţiune susţinută, transversală şi coordonată la nivel internaţional

1. „Imaginile ce înfăţişează abuzuri  asupra  copiilor”  sau  „pornografia  infantilă” nu  reprezintă  doar imagini. Ambele sintagme se referă la o serie de infracţiuni, de la solicitarea, coruperea şi traficul de copii (sub 18 ani) în scopuri sexuale, până la distribuirea, colectarea şi consultarea de imagini ce înfăţişează abuzuri comise, precum şi diverse forme de abuzuri sexuale comise asupra copiilor care le pot cauza uneori chiar moartea.

2. În ciuda faptului că majoritatea imaginilor se găsesc în „spaţiul virtual”, nu trebuie să uităm că în spatele fiecărei imagini ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor există cel puţin un copil abuzat sexual în viaţa reală.

3. Imaginile  ce  înfăţişează  abuzuri  asupra  copiilor  nu  sunt  doar  rezultatul  şi  descrierea  vizuală  a abuzului, ci ar putea de asemenea incita la noi abuzuri, devenind astfel un factor multiplicator al abuzului sexual şi al exploatării copiilor. Din acest motiv, simpla vizionare a imaginilor ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor ar trebui incriminată în toate statele membre ale Consiliului Europei.

4. În prezent, Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale (Convenţia de la Lanzarote, CETS nr. 201) reprezintă cel mai înalt şi complet standard în acest domeniu, alături de Convenţia privind criminalitatea informatică (Convenţia de la Budapesta,  ETS  nr.  185).  Acestea  vor  fi  completate  în  curând  de  viitoarea  directivă  a  Uniunii Europene privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile. Aceste texte constituie o bază legală solidă, dar trebuie consolidate în ceea ce priveşte anumite aspecte, cum ar fi incriminarea vizionării intenţionate de imagini ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor (referitor la Convenţia de la Lanzarote).

5. Multe  state membre  au  început  să  trateze  această problemă  prin  elaborarea  de  legi  şi  politici puternice în acest sens. Lupta de combatere a imaginilor ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor ar fi mai eficientă dacă ar exista la nivel european un puternic schimb de informaţii şi de bune practici. Pentru a reflecta în mod adecvat complexitatea acestui subiect, noţiunile de „imagini ce înfăţişează abuzuri  asupra  copiilor”  sau  „materiale  ce  înfăţişează  abuzuri  asupra  copiilor”  ar  trebui  să înlocuiască, pe termen lung, sintagma „pornografie infantilă” în toate documentele legale şi în toate dezbaterile politice.

6. Invităm, aşadar, partidele membre ale PPE:

6.1. în ceea ce priveşte Convenţia de la Lanzarote şi Convenţia de la Budapesta: 6.1.1. să încurajeze ratificarea acestor convenţii cât mai curând posibil, în cazul în care nu au făcut deja acest lucru, iar statele membre ale Uniunii Europene să le implementeze într-o manieră coordonată având în vedere directiva Uniunii Europene ce urmează a fi adoptată; 6.1.2. să îşi consolideze legislaţia naţională relevantă, în special prin crearea unei baze legale solide pentru intervenţiile organelor însărcinate cu aplicarea legii conform procedurilor, care trebuie să fie transparente şi să respecte pe deplin principiile democraţiei şi ale drepturilor omului; 6.1.3. să sprijine consolidarea Convenţiei de la Lanzarote printr-un protocol adiţional menit să detalieze infracţiunile referitoare la imaginile ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor; 6.2. în ceea ce priveşte măsurile politice care trebuie adoptate: 6.2.1. să elaboreze politici naţionale comprehensive care să trateze această problemă din toate unghiurile posibile, având o abordare concentrată pe victimă, abordare ce urmăreşte identificarea cât mai rapidă a victimelor şi a agresorilor, oprirea abuzului şi asistarea victimelor, în contextul unor sisteme juridice adaptate copiilor. 6.2.2. să creeze mecanisme eficiente de a întrerupe distribuirea pe internet în scop comercial sau nu a imaginilor ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor, acordând prioritate înlăturării rapide a materialelor ilicite acolo unde este posibil; 6.2.3. să dezvolte dialogul cu sectorul privat pentru ca acesta să-şi asume responsabilitatea de a raporta imediat când identifică imagini ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor şi de a coopera cu organele însărcinate cu aplicarea legii; 6.2.4. să sprijine schimburile mai sistematice de informaţii la nivel european şi internaţional, pe de o parte, şi să continue cercetările cu privire la imaginile ce înfăţişează abuzuri asupra copiilor şi la infracţiunile aferente, pe de altă parte. Apărarea drepturilor omului în cazul deținuților în statele membre ale Consiliului Europei Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la rapoartele frecvente din mass-media din multe țări membre ale Consiliului Europei referitoare la condițiile aspre în care trăiesc deținuții în penitenciare. Ar trebui recunoscută nevoia urgentă de a aborda această problemă printr-o analiză comprehensivă care ar putea da naștere unor recomandări privind protejarea drepturilor deținuților și stimularea schimbului de bune practici între țările membre. Cele mai recente  rapoarte  ale Comitetului european pentru prevenirea torturii subliniază că nivelul de supraaglomerare al penitenciarelor a crescut, că numărul deținuților tineri de origine străină și al deținuților foarte tineri este în creștere, precum și că numărul deținuților care-și așteaptă sentința finală și a celor care se sinucid a crescut foarte mult. Având în vedere Declarația universală a drepturilor omului (articolul 5), Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (articolul 7), Convenția europeană împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (ETS nr. 126), Convenția europeană a drepturilor omului (articolul 3), și un număr de rezoluții adoptate de către Adunare în ultimii ani, care nu au fost încă puse în aplicare în întregime, ar trebui să reexaminăm de urgență idea unei Carte europene în domeniul penitenciarelor (Doc. 10097(2004)). Invităm PPE să examineze dacă există condițiile minime pentru ca sentința să reprezinte, conform standardelor europene, un mijloc de salvare personală și dacă penitenciarele și instituțiile alternative sprijină reintegrarea deținuților în societate. JUSTIŢIE PENTRU DEZVOLTARE: MOBILIZAREA POLITICILOR DIN DOMENIUL JUSTIŢIEI PENTRU A SPRIJINI PE DEPLIN DEZVOLTAREA ŞI STABILITATEA ÎN UE 1. Introducere PPE a promovat întotdeauna politicile UE care vor contribui semnificativ la dezvoltare şi la crearea de locuri de muncă pe o piaţă internă funcţională. Având în vedere criza financiară şi economică din prezent, trebuie să ne asigurăm că sunt mobilizate toate politicile UE pentru a sprijini pe deplin dezvoltarea şi stabilitatea – şi că instrumentarul legislaţiei UE, precum şi politicile naţionale, pot juca un rol important în atingerea acestui scop. Sisteme de justiţie eficiente în toate statele membre şi un mediu normativ puternic ancorat în statul de drept pot aduce o contribuţie semnificativă la crearea unui climat care să atragă investitori şi a siguranţei juridice pentru companii şi consumatori. În acelaşi timp, acestea pun bazele structurale ale creşterii economice durabile, de care este atâta nevoie. Măsurile la nivel european şi naţional care urmăresc consolidarea unui mediu legal sănătos şi sigur sunt astfel trăsătura centrală a reformelor structurale care au loc în prezent în toate statele membre. 2. PPE solicită sisteme de justiţie eficiente în toate statele membre UE Creşterea economică, eficienţa instituţională şi statul de drept se află în corelaţie directă. Pentru PPE, curțile de justiție independente eficiente, care să pronunţe şi să aplice justiţia rapid şi fiabil, sunt cerinţe esenţiale pentru a mări încrederea, atât a firmelor cât şi a cetăţenilor, şi pentru a asigura respectul pentru drepturile fundamentale, inclusiv cel la un proces corect şi drepturile de proprietate. Sistemele de justiţie disfuncţionale reprezintă un obstacol major în activităţile comerciale şi afectează siguranţa drepturilor de proprietate şi încrederea. Procedurile greoaie şi neclare dintr-un sistem juridic care cauzează întârzieri mari afectează grav desfăşurarea eficientă a tuturor activităţilor economice. Acestea creează incertitudine juridică şi costuri suplimentare pentru aplicarea legilor şi a contractelor. În plus, plăţile întârziate şi durata de timp necesară pentru a obţine o hotărâre judecătorească limitează finanţele şi măresc incertitudinea în afaceri. La rândul lor, întârzierile mari cauzează insolvenţe şi măresc rata şomajului. Acestea afectează şi creditele şi dobânzile pentru firme, colectarea de impozite, conflictele de muncă etc. Firmele mici şi mijlocii – care din punctul de vedere al PPE trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor economice – sunt în special vulnerabile. Măsurile la nivel naţional îndreptate spre mărirea eficienţei sistemelor de justiţie şi reducerea întârzierilor favorizează un mediu de afaceri mai atrăgător pentru investitori. Eforturile continue în ţările care fac parte din program (Irlanda, Portugalia şi Grecia) şi reformele generale din alte state din UE arată ce contribuţie importantă poate aduce creşterii economice un sistem juridic rapid şi eficient, de exemplu, prin crearea certitudinii şi încrederii că investiţiile sunt în siguranţă. La nivelul UE, politicile din domeniul justiţiei orientate spre creştere vor stimula economiile europene să genereze activităţi comerciale mai intense, mai multe locuri de muncă şi mai puţină birocraţie. De asemenea,în domeniul justiţiei, Europa trebuie acum să-şi maximizeze oportunităţile de dezvoltare oferite de piaţa sa internă. Piaţa unică digitală, în particular, oferă potenţial de dezvoltare firmelor şi simplifică tranzacţiile transfrontaliere. Odată perfectată, o piaţă unică digitală perfect funcţională poate mări PIB-ul în UE cu până la 110 miliarde de euro anual şi poate aduce nivelul bunăstării pentru consumatorii UE în jurul sumei de 204 miliarde de euro. Totuşi, consumatorii şi firmele cumpără şi vând în continuare aproape de casă. Aceştia manifestă o reţinere cauzată  de  lipsa  de  încredere  care  la  rândul  ei  izvorăşte  din  divergenţe  reale  sau  percepute  în  legile naţionale, în special în domeniul tranzacţiilor transfrontaliere sau al tranzacţiilor online. Noi considerăm că propunerile din domeniul justiţiei vor contribui semnificativ la desăvârşirea pieţei unice şi la furnizarea siguranţei juridice necesare pentru ca firmele şi cetăţenii să se angajeze în tranzacţii transfrontaliere. Comisia Europeană, miniştrii de justiţie din UE şi Parlamentul European ar trebui de asemenea să pună mai mult accent pe măsuri din domeniul justiţiei care să favorizeze dezvoltarea. 3. Reducerea birocraţiei în procedurile civile şi comerciale a. Accesul facil la justiţie Pentru ca piaţa unică să funcţioneze optim, consumatorii şi firmele au nevoie de acces facil la justiţie. Accesul la curțile de justiție din Europa ar trebui să fie previzibil şi transparent. Pentru a mări gradul de încredere  în  sistemele  juridice,  pentru  a  asigura  o  bună  colaborare  între  curțile  de  justiție  din  statele membre, precum şi libera circulaţie a deciziilor curții în UE, este necesar să se simplifice şi să se fluidizeze recunoaşterea şi aplicarea transfrontalieră a hotărârilor judecătorești în procedurile civile şi comerciale. b. Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă Un sistem mai bun de recuperare a creanțelor comerciale poate contribui simţitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri. Înlăturarea paşilor inutili în executarea hotărârilor judecătorești în dispute transfrontaliere poate reduce birocraţia şi costurile. S-au luat deja măsuri utile pentru a atinge aceste obiective, sub forma procedurilor europene privind cererile cu valoare redusă şi dispoziţiilor de plată. PPE face apel la instituţiile UE şi la autorităţile naţionale pentru a-şi intensifica eforturile de a face procedura cu privire la cererile cu valoare redusă (în vigoare din 2009 pentru sume sub 2 000 de euro) mai bine cunoscută şi mai utilizată. Comisia Europeană ar trebui de asemenea să investigheze urgent dacă această procedură ar trebui deschisă şi pentru cereri între 2 000 şi 10 000 de euro. c. Recunoaşterea şi executarea rapidă şi simplă a hotărârilor judecătorești transfrontaliere Într-o piaţă internă funcţională, o hotărâre în probleme civile şi comerciale pronunțată de o curte de justiție a unui stat membru ar trebui recunoscută şi executată rapid şi simplu în toate celelalte state membre. PPE a solicitat astfel de mult timp abolirea procedurii de „exequatur”, demodată şi costisitoare, în probleme civile şi comerciale. În medie, costul unei proceduri de „exequatur” pentru o firmă sau o persoană fizică se ridică la 2 000 de euro într-un caz simplu şi la aproape 13 000 de euro în cazuri mai complexe. O procedură de „exequatur” implică de asemenea complicaţia inutilă de a trece prin proceduri intermediare care durează uneori până la 12 luni. Acum este momentul ca instituţiile UE să finalizeze reforma regulamentului Bruxelles I pentru a simplifica mediul juridic şi pentru a reduce costul tranzacţiilor transfrontaliere. Acest lucru ar aduce structura juridică a UE mai aproape de cea a pieţei interne din SUA, unde toate hotărârile curților dintr-un stat al SUA dobândesc automat „încredere deplină” pe tot teritoriul SUA. d. Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare Noile reglementări privind recuperarea transfrontalieră a creanţelor ar ajuta firmele europene să recupereze 63 % din datoriile transfrontaliere nerecuperate. Oferirea de mai multă siguranţă creditorilor cu privire la recuperarea datoriilor va mări încrederea în piaţa unică a UE, în special în momente de incertitudine economică. PPE  face  apel la  instituţiile  UE să  cadă  urgent de acord  asupra formulării  unei  Ordonanțe  asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare care să protejeze în mod eficient interesele creditorilor pe  tot teritoriul  pieţei  interne,  oferind  în  acelaşi  timp  protecţia  adecvată  debitorilor.  Utilizarea  acestei ordonanţe ar face posibilă recuperarea a până la 600 de milioane de euro de datorii comerciale transfrontaliere în fiecare an. e. Proceduri inteligente de insolvenţă Procedurile inteligente de insolvenţă ar putea fi esenţiale pentru asigurarea protecţiei şi supravieţuirii unor firme şi pentru a proteja locurile de muncă – care în loc să fie lichidate ar avea acces la fonduri pentru a supravieţui.   Modernizarea   Regulamentului   european   privind   procedurile   de   insolvenţă   în   vederea consolidării pieței interne va stimula un regim de insolvenţă modern şi favorabil dezvoltării pe tot teritoriul Europei. PPE face apel la Comisia Europeană să propună urgent proiecte de simplificare a normelor pentru recunoaşterea transfrontalieră a insolvenţelor; să înceapă elaborarea de propuneri pentru alinierea şi modernizarea normelor naţionale privind insolvenţa pe baza unui sistem unde creditorii sunt protejaţi în mod corespunzător, în timp ce firmele legitime pot primi „o a doua şansă” realistă; şi de a investi în spiritul antreprenorial al europenilor. 4. Reforme ale legislației UE privind protecţia datelor pentru a stimula piaţa unică digitală Norme europene moderne de protecţie a datelor ar putea stimula puternic dezvoltarea economiei digitale în cadrul pieţei unice a UE. Simplificarea mediului juridic printr-un set unic de norme va reduce povara administrativă a firmelor şi va înlătura piedicile din calea intrării pe piaţă, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici şi mijlocii. În loc de a fi nevoite să se lupte cu un amalgam de 27 de seturi de norme diferite şi adesea contradictorii care stau în calea firmelor europene care doresc să opereze dincolo de graniţe, o legislaţie privind protecţia datelor modernizată şi uniformă va înlătura obstacolele din calea intrării pe piaţă şi va conduce la realizarea de economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an în ceea ce privește cheltuielile administrative. În acelaşi timp, un set consolidat de drepturi individuale poate răspunde îngrijorării consumatorilor cu privire la protecţia datelor personale atunci când fac cumpărături pe internet şi poate spori încrederea în a cumpăra produse în mediul virtual. Astăzi, 70 % din cetăţenii europeni sunt preocupaţi de modul în care firmele le gestionează datele cu caracter personal. Sporind încrederea consumatorilor în mediul digital, vom stimula comerţul pe internet şi vom sprijini şi mai mult piaţa unică digitală. Astfel, PPE face apel la Instituţiile UE să accelereze reforma normelor de protecţie a datelor în UE. 5. O Legislație comună în materie de vânzare pentru a stimula comerţul transfrontalier pe internet Pe măsură ce firmele încearcă să-şi revină din criza economică, UE ar trebui să ia măsuri specifice îndreptate în direcţia simplificării şi ieftinirii vânzărilor şi cumpărăturilor transfrontaliere în cadrul pieţei unice, şi anume prin eliminarea obstacolelor din calea comerţului. De aceea, PPE sprijină de câţiva ani crearea unei legislații opţionale comune europene în materie de vânzare, care va sprijini comerţul şi va mări încrederea consumatorilor în a cumpăra produse din afara graniţelor, fără a leza însă tradiţiile juridice naţionale. În prezent, există la nivel naţional norme diferite în cadrul dreptului contractual, care coexistă cu diferite norme naţionale obligatorii în domeniul protecţiei consumatorului. Comercianţii care doresc să opereze pe piaţa internă trebuie să-şi adapteze contractele la 27 de legislații naţionale diferite, ceea ce îi împiedică să profite de economiile de scară. În mod curent, doar 6 % din cumpărăturile pe internet conduc la tranzacţii transfrontaliere  în  UE;  adesea  comercianţii  nu  îşi  livrează  produsele  în  alte  state  membre,  din  cauza normelor contractuale diferite. În acest context, PPE salută iniţiativa Comisiei actuale de a propune în sfârşit un instrument opţional sub forma Regulamentului privind Legislația europeană comună în materie de vânzare. Un instrument opţional are avantajul de a uni trei obiective importante, toate având o importanţă majoră pentru PPE: - obiectivul pieţei unice ca instrument opţional ar permite comercianţilor să livreze produse în toate statele membre pe baza unui regim unic al dreptului contractelor; - libertatea contractului ca aplicare a normelor instrumentului opţional depinde întotdeauna de alegerea comercianţilor şi a consumatorilor; - principiul subsidiarităţii ca instrument opţional  nu  interferează cu diferitele tradiţii juridice ale statelor membre, ci lasă neatinse codurile civile naţionale şi legislaţia privitoare la dreptul contractelor. Europa este în căutare de noi oportunităţi de dezvoltare, iar propunerea Comisiei Europene este astfel oportună. S-a demonstrat că, în cazul ţărilor care au un sistem juridic bazat pe origini comune (cum ar fi dreptul comun sau tradiţia juridică nordică), comerţul bilateral este cu 40% mai dezvoltat decât comerţul între două state care nu au această bază comună. Se poate presupune că un regim european comun şi opţional al dreptului contractelor ar avea efecte similare asupra comerţului şi dezvoltării în Europa. Astăzi, doar 7 % din consumatorii europeni cumpără pe internet din alt stat membru şi doar 9,3 % din companii vând peste graniţă în interiorul UE. Firmele care doresc să opereze tranzacţii transfrontaliere trebuie să se adapteze la până la 26 de legislații naţionale diferite privind contractele, să le traducă şi să angajeze avocaţi cu un cost suplimentar de 10 000 de euro în medie pentru fiecare piaţă de export adăugată. Comercianţii europeni renunţă la tranzacţii transfrontaliere în valoare de 26 de miliarde de euro în fiecare an, deoarece sunt descurajaţi de obstacolele reprezentate de legislația în materie de contracte. Trebuie să continuăm să înlăturăm barierele din calea firmelor şi să maximizăm posibilitatea alegerii pentru consumatori. Acest lucru este cu atât mai important în ziua de azi cu cât ne confruntăm cu provocarea de a crea dezvoltare economică şi locuri de muncă. Din acest considerent, PPE solicită din partea tuturor instituţiilor UE eforturi eficiente, depuse la timp, în sensul acestei propuneri. Punctul central al eforturilor viitoare ar trebui să fie garantarea că reglementările opţionale sunt uşor de utilizat şi elaborate într-o manieră simplă şi clară care să stimuleze asimilarea rapidă de către cei care le vor aplica. Pentru prima dată, Comisia Europeană nu a propus înlocuirea legislației naţionale existente cu o lege UE, ci crearea unui instrument suplimentar, armonizat, disponibil comercianţilor, transformând acest instrument într-un punct de cotitură în legislaţia europeană. Acest instrument furnizează o oportunitate binevenită din punctul de vedere al dezvoltării domeniului justiţiei în zona europeană, ceea ce aduce o contribuţie esenţială la libera circulaţie. În plus, funcţionarea pieţei interne şi dezvoltarea economiei digitale, respectând diversele sisteme şi tradiţii juridice ale statelor membre, precum şi principiul subsidiarităţii, vor beneficia de instrumentul propus. Astfel, se face apel la miniştrii de justiţie din UE şi la Parlamentul European pentru a se implica activ în dezvoltarea acestui prim instrument opţional. PPE ar considera de asemenea benefic dacă Consiliul European ar discuta până în iulie 2013 experienţele practice înregistrate cu privire la acest prim instrument opţional. Ar trebui luată în considerare şi o discuţie mai generală asupra valorii adăugate a instrumentelor opţionale în procesul de elaborare a legislației UE şi în alte zone specifice unde există un potenţial clar de dezvoltare, cum ar fi domeniul legislației contractelor de asigurare. 6. Combaterea desfăşurării ilicite de activităţi comerciale Firmele funcţionează într-un mediu în care numeroase norme le asigură funcţionarea echilibrată. Încălcarea acestor norme ar trebui pedepsită corespunzător pentru a crea un climat sigur pentru investiţii şi antreprenoriat. Totuşi, firmele nu ar trebui supuse ameninţării permanente a prevederilor neclare şi numeroase, care ar putea conduce la crearea necesității de a-şi asuma riscul activităţilor economice. În acelaşi timp, ar trebui reflectat asupra nevoii de a recunoaşte interdicţiile transfrontaliere asupra iniţierii de activităţi comerciale, atunci când acestea reprezintă hotărâri judecătoreşti. Altfel, funcţionarea pieţei interne va fi subminată de firme frauduloase. 7. Protejarea banilor contribuabililor europeni PPE consideră că bugetul UE ar trebui în continuare reorientat către investițiile în iniţiative de stimulare a creşterii  economice.  Pentru  a  se  asigura  că  valoarea  adăugată  a  fiecărui  euro  din bugetul  UE  este maximizată, frauda în detrimentul bugetului UE ar trebui combătută cu aceeaşi fermitate în toate statele membre. Acest lucru implică pedepsirea fraudei împotriva bugetului UE în toate statele membre prin sancţiuni penale la fel de descurajante. O mai bună coordonare între autorităţile naţionale şi organismele UE, inclusiv OLAF şi Eurojust, ar trebui să eficientizeze lupta comună, pentru a garanta că infracţiunile împotriva intereselor financiare ale UE nu trec nepedepsite, iar înființarea Parchetului European, în concordanță cu ambiţiile Tratatului de la Lisabona, va garanta că aceste infracţiuni sunt investigate eficient pe tot continentul. PPE face apel la Comisie pentru a utiliza în sfârşit prevederea relevantă din Tratat (articolul 86 TFUE) de a fonda, pe baza unui Eurojust consolidat, un Parchet European dedicat acestei sarcini importante. În vremuri de consolidare fiscală, este mai important ca niciodată ca niciun euro din bugetul UE să nu fie pierdut în favoarea infractorilor. Rezoluție adoptată de Congresul PPE, București, 17 - 18 octombrie 2012 SECURITATEA CETĂŢENILOR UE 1. Introducere Securitatea cetăţenilor europeni este o prioritate-cheie pentru Partidul Popular European. Aproape niciun alt subiect politic nu delimitează atât de clar formaţiunea noastră de alte mişcări politice. Conform sondajului Eurobarometru din noiembrie 2011, principalele ameninţări la adresa securităţii cetăţenilor  europeni  sunt  criza  economică  şi  financiară  (34 %),  urmată  de  terorism (33%) şi de crima organizată (21%). Securitatea şi stabilitatea sunt, prin urmare, de o importanţă capitală pentru cetăţenii UE. PPE îşi propune să protejeze integritatea fizică, economică, socială şi de mediu (în sensul cel mai larg al termenului) a cetăţenilor europeni. În viziunea familiei noastre politice, nu există libertate fără securitate, iar securitatea este o condiţie iniţială importantă a libertăţii. Cetăţenii europeni pot fi liberi şi pot trăi în pace doar dacă sunt eliberaţi de frica de atacuri teroriste, de crima organizată şi de infracţiunile grave care includ corupţia, infracţiunile pe motive religioase, radicalizarea şi extremismul, precum şi criminalitatea economico- financiară, aşa-numita „criminalitate a gulerelor albe”. În acest sens, infracţiunile minore, mai ales atunci când sunt săvârşite în mod repetat şi în număr mare, au de asemenea un impact important şi subminează ideea de securitate a cetăţenilor. Securitatea cetăţenilor europeni poate fi obţinută doar cu respectarea integrală a drepturilor fundamentale, a principiilor legii şi subsidiarităţii şi a normelor privind protecţia datelor şi a vieţii private. 2. Crima organizată, corupţia, contrafacerea şi spălarea de bani În domeniul liberei circulaţii a persoanelor, este crucial să se asigure un grad înalt de sprijin şi protecţie victimelor criminalităţii. În principiu, un cetăţean UE care este victima unei infracţiuni ar trebui să beneficieze de acelaşi nivel de sprijin şi de protecţie indiferent de statul membru în care a fost săvârşită infracţiunea. Există, de asemenea, cetăţeni care cad victime unor forme nemiloase de criminalitate, cum ar fi, de pildă, traficul  de  persoane.  Combaterea  traficului  de  persoane  ar  trebui  aşadar  să  reprezinte  un  obiectiv primordial. Toate aspectele legate de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) sunt implicate: ca activitate economică ilegală, traficul de persoane reprezintă una dintre principalele surse de venit ale crimei organizate, iar ca ofensă adusă demnităţii umane, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, pe care UE nu o poate tolera; în plus, fiind o activitate ilegală transfrontalieră, este un domeniu important de cooperare în cadrul UE şi de parteneriat între UE şi ţările terţe. Totodată, natura şi complexitatea acestei activităţi necesită, pentru o abordare eficientă, să se ia măsuri într-o gamă extinsă de domenii politice. Directiva privind traficul de persoane adoptată în 2011, precum şi Strategia UE vizând eradicarea traficului de persoane (2012-2016) adoptată de Comisia Europeană în cursul acestui an asigură o bază adecvată pentru combaterea traficului de persoane. Mai mult, protecţia copiilor şi a drepturilor acestora trebuie să reprezinte o preocupare majoră pentru Uniune. Abuzurile  sexuale  la care sunt supuşi copiii şi pornografia infantilă pe internet sunt o plagă a societăţilor noastre şi trebuie combătute în mod eficient. În perioadele de criză economică şi financiară, prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave şi a actelor de crimă organizată, în special a corupţiei şi a spălării de bani, au o prioritate şi mai mare în interiorul UE, deoarece aceste acte subminează supremaţia legii, drepturile fundamentale şi buna guvernare şi astfel pot duce la utilizarea inadecvată a resurselor UE, pot dăuna sectorului privat şi pot denatura piaţa internă. Acest lucru a fost subliniat în Concluziile Consiliului privind stabilirea priorităţilor UE pentru combaterea crimei organizate în perioada 2011-2013 (ciclul legislativ al UE). Una dintre priorităţile PPE este aşadar salvgardarea economiei  licite  şi  a  securităţii  cetăţenilor.  Prin  urmare,  ne  angajăm  să  promovăm  aplicarea  legii  şi cooperarea judiciară între statele membre şi cu ţările terţe, pentru a găsi instrumente legislative şi operaţionale comune pentru abordarea eficientă a fenomenului criminalităţii. Încrederea reciprocă între statele membre ar putea fi consolidată prin aprofundarea schimbului de bune practici. Infracţiunile nu ar trebui să fie profitabile. Prin urmare, este important ca statele membre să coopereze în lupta împotriva crimei organizate şi a criminalităţii ascunse şi să descurajeze infracţiunile, dându-le la iveală. Infracţiunile care duc la alte infracţiuni nu vor fi tolerate şi ar trebui reduse la minim. Mai mult, spălarea de bani, fraudele comise în legătură cu conturile bancare şi cardurile de credit şi alte acte ale crimei organizate şi ale criminalităţii financiare au un element în comun: sunt organizate la scară europeană şi au caracter transnaţional. Considerăm, prin urmare, că soluţiile ar trebui găsite tot la nivel european. Contrafacerea, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală şi piratarea produselor sunt tot mai răspândite şi pun în pericol sănătatea şi siguranţa cetăţenilor şi consumatorilor europeni; acelaşi lucru este valabil şi pentru lupta împotriva traficului de droguri, din care grupurile de crimă organizată câştigă până la 230 de miliarde EUR anual. Având în vedere caracterul extrem de profitabil al criminalităţii legate de droguri, care are consecinţe grave şi este răspândită nu doar la nivel local, ci dispune de o reţea criminală vastă, este extrem de important să ne concentrăm atenţia şi să ne îndreptăm acţiunile la nivel naţional înspre identificarea grupurilor de crimă organizată. Cooperarea internaţională şi acţiunile comune sunt cuvintele- cheie în această privinţă. PPE este implicat în Comitetul special al Parlamentului European privind crima organizată, care îşi propune să emită recomandări legate de o combatere mai eficientă a crimei organizate în cadrul UE. Unele acte legislative au fost deja adoptate cu succes, cum ar fi Directiva privind combaterea spălării banilor. Pentru  a  consolida  setul de  instrumente  de  care  dispune  UE  în  lupta  împotriva  crimei  organizate  şi  a corupţiei, PPE va continua să joace un rol major în susţinerea propunerii recent înaintate privind confiscarea şi recuperarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi va susţine propunerile înaintate de Comisia Europeană în iunie 2011 privind pachetul legislativ anticorupţie. Acţiunile la nivel naţional şi european trebuie să se extindă de la prevenirea criminalităţii la aplicarea legii, deoarece combaterea şi prevenirea eficientă a crimei organizate necesită o abordare multidisciplinară. 3. Terorismul Ţinând cont de deschiderea tot mai largă a teritoriului Uniunii Europene, care permite libera circulaţie a persoanelor, ideilor, tehnologiei şi resurselor, o acţiune europeană coordonată este indispensabilă pentru combaterea terorismului. Uniunea Europeană s-a angajat să combată terorismul şi să asigure securitatea şi protecţia cetăţenilor săi. Printr-o bună cooperare între statele membre, la care se adaugă punerea în aplicare a unor documente strategice cum ar fi, de pildă, Strategia UE de combatere a terorismului şi Planul de acţiune aferent, mai multe atacuri teroriste au fost deja împiedicate. Activităţile teroriste, cum ar fi tentativa de atac terorist într-un zbor transatlantic (din Olanda şi din Franţa), atacurile şi tentativele de atac asupra clădirilor şi cetăţenilor SUA aflaţi pe teritoriul UE în care au fost implicaţi civili europeni (în Germania), uciderea unor cetăţeni UE şi non-UE de către militanţi islamişti (în Franţa  şi  în  Bulgaria),  ameninţările  la  adresa  libertăţii  de  exprimare  (în  Danemarca  şi  în  Germania), terorismul de extremă dreaptă (în Germania, dar şi în Norvegia) şi diverse alte activităţi de acest gen sunt din păcate o realitate în Europa. Terorismul reprezintă o ameninţare serioasă la adresa securităţii noastre, a valorilor societăţilor noastre democratice şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor europeni. Terorismul este, prin urmare, un act criminal, care nu se justifică în nicio împrejurare. Acordul SWIFT şi acordul PNR cu Statele Unite, acordul PNR cu Australia şi negocierile care au loc în prezent cu Canada privind un acord PNR şi cu Statele Unite privind un acord-cadru referitor la protecţia datelor demonstrează angajamentul PPE pentru combaterea terorismului internaţional şi asigurarea în acelaşi timp a unui înalt nivel de protecţie a datelor cu caracter personal ale cetăţenilor UE. PPE va contribui la redactarea unei directive echilibrate privind utilizarea datelor PNR pentru prevenirea, depistarea, anchetarea şi condamnarea actelor de terorism şi a infracţiunilor grave. În continuare, UE ar trebui să continue să acorde prioritate acţiunilor care previn apariţia terorismului. 4. Securitatea la frontierele UE şi gestionarea frontierelor 400 de milioane de persoane trăiesc în prezent în spaţiul Schengen, care cuprinde 22 de state membre şi Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein. PPE consideră dreptul la libera circulaţie pe teritoriul UE, prevăzut în articolele 20 şi 21 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pentru lucrători, persoanele care desfăşoară activităţi independente, studenţi şi pentru celelalte categorii de cetăţeni UE o realizare-cheie a integrării europene care trebuie păstrată şi consolidată în beneficiul europenilor. Eforturile noastre de a-i proteja pe cetăţenii UE nu se opresc la combaterea criminalităţii transfrontaliere. PPE îşi declară angajamentul faţă de alte aspecte ale securităţii, cum sunt frontierele externe. Partidul Popular European a fost cel care a luptat pentru o mai bună guvernanţă Schengen şi pentru înfiinţarea şi dotarea financiară ulterioară a FRONTEX şi a altor agenţii UE din domeniul securităţii. Spaţiul Schengen trebuie să se bazeze pe încrederea reciprocă între toate statele membre, iar principiul liberei circulaţii şi al cooperării pentru securitatea la frontierele externe nu poate funcţiona decât dacă toate statele membre îşi iau responsabilităţile în serios. Ţinând cont de complexitatea sarcinilor şi a provocărilor cu care se confruntă statele membre în domeniul gestionării frontierelor şi al combaterii criminalităţii transfrontaliere, PPE invită Comisia să înainteze cu rapiditate propuneri pentru instituirea sistemului UE de intrare-ieşire şi a programului de înregistrare a pasagerilor. Având în vedere că mai mult de jumătate dintre imigranţii ilegali de pe teritoriul UE sunt din rândul persoanelor care au depăşit durata legală de şedere, punerea în aplicare a sistemului de intrare-ieşire, alături de o utilizare mai eficientă a tehnologiilor moderne în cadrul controalelor automate la frontiere, ar reprezenta măsuri importante de sporire a securităţii şi siguranţei în cadrul Uniunii Europene şi ar garanta, în acelaşi  timp,  controale  la  frontiere  mai  rapide  şi  mai  confortabile  pentru  călătorii  de  bună-credinţă. Sistemele relevante ar trebui, de asemenea, să ţină cont de experienţele, practicile şi sistemele deja aplicate în diversele state membre. Securitatea  internă  a  cetăţenilor  în  acest  context  este  garantată  datorită  existenţei  unor  instrumente specifice care le permit autorităţilor să controleze şi să facă faţă oricăror ameninţări potenţiale pe teritoriul spaţiului Schengen. Guvernarea viitoare a spaţiului Schengen este una dintre principalele noastre priorităţi. Găsirea unui echilibru între asigurarea unui spaţiu fără controale la frontiere şi controalele adecvate la nivel naţional şi european reprezintă singura modalitate viabilă de a garanta succesul spaţiului Schengen în anii următori. PPE va continua să vizeze atingerea acestor obiective respectând în acelaşi timp pe deplin suveranitatea naţională a statelor membre. În acest fel, ne propunem să ne asigurăm că sistemul este ferm ancorat în metodologia comunitară şi că beneficiază de toate legăturile necesare cu instituţiile europene. Facem apel, în plus, la Comisie să continue explorarea opţiunilor politice care ar putea consolida spaţiul Schengen. PPE solicită ca instrumentele existente menite să asiste statele membre în asigurarea unei securităţi mai bune la frontierele externe să fie consolidate în mod substanţial şi solicită capacităţi operaţionale întărite pentru FRONTEX. 5. Cooperarea poliţienească şi judiciară: Europol/Eurojust Cooperarea poliţienească, judiciară şi vamală este menită să asigure un grad înalt de securitate cetăţenilor UE. Mandatul european de arestare este unul dintre instrumentele cele mai eficiente în lupta împotriva criminalităţii şi în consolidarea cooperării judiciare. Cetăţenii europeni trebuie să primească asigurări că dezmembrarea efectivă a reţelelor infracţionale este completată prin coordonarea unor proceduri de urmărire  penală  eficiente  şi  corecte.  Încrederea  reciprocă  între  administraţiile  judiciare  este  esenţială. Statele membre mai trebuie să ratifice şi să pună în aplicare o serie de instrumente pentru cooperarea judiciară şi aplicarea legii. PPE lucrează în continuare pentru instituirea unui ordin european de anchetă care ar elimina dificultăţile actuale întâmpinate la obţinerea de informaţii şi de probe în cauzele transfrontaliere. Acordurile de extrădare la nivelul UE cu ţările terţe şi acordurile mutuale de asistenţă juridică subliniază angajamentul PPE de a lupta împotriva crimei organizate la nivel global. Ne-am luat de la bun început angajamentul de a pune în aplicare Strategia UE privind securitatea internă. Deoarece ameninţările la adresa securităţii apar şi evoluează continuu, UE trebuie să fie pregătită să reacţioneze. Sunt necesare evaluări ale riscurilor şi ale ameninţărilor regulate efectuate de către organizaţii ale UE, de aceea PPE sprijină Europol, Eurojust, Frontex şi Centrul european pentru analiza informaţiilor (IntCen). Aceste organizaţii sunt necesare şi activitatea lor o completează pe cea a autorităţilor judiciare şi poliţieneşti de la nivel naţional. PPE consideră Europol un instrument foarte important pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave şi a crimei organizate. Prin urmare, sprijinim cu tărie sporirea eficacităţii operaţionale şi eficienţei Europol şi, în acelaşi timp, a responsabilităţii acestei instituţii. PPE consideră că obligaţia statelor membre de a furniza Europol, în mod proactiv, informaţiile relevante pentru activitatea sa ar trebui consolidată. Capacităţile operaţionale ale Eurojust ar trebui, de asemenea, consolidate printr-o mai bună coordonare şi cooperare între autorităţile poliţieneşti şi de urmărire penală de la nivel naţional. 6. Protecţia datelor şi securitatea cibernetică a) Reformarea legislaţiei UE privind protecţia datelor Evoluţiile din ultimii 20 de ani ne arată că era digitală a ajuns să afecteze economia, strategiile de securitate, comunicaţiile, răspunderile statului, precum şi toate aspectele vieţii de zi cu zi. Indiferent unde ne aflăm, tehnologia ne permite să creăm, să stocăm şi să trimitem date. Indivizii nu se mai pot deplasa fără a lăsa urme în spaţiul digital. PPE consideră în continuare internetul drept mijlocul de comunicare al viitorului, date fiind rapiditatea, flexibilitatea, lipsa de graniţe, eficienţa din punct de vedere al costurilor şi caracterul internaţional implicit. Chiar dacă oferă oportunităţi imense, aceste evoluţii ridică o serie de provocări în ceea ce priveşte protecţia drepturilor fundamentale ale omului şi în special a dreptului la viaţă privată şi a datelor cu caracter personal. PPE crede cu tărie că viaţa privată este un drept fundamental al omului, care nu poate fi înstrăinat, deoarece oamenii au nevoie de un spaţiu intim privat ca să se poată dezvolta. Mai credem, în plus, că un pachet legislativ modern privind protecţia datelor, adoptat la nivel european, va stimula în mod substanţial dezvoltarea economiei digitale pe piaţa unică. Simplificarea mediului legislativ prin adoptarea unui set unic de norme va reduce sarcina administrativă pentru companii şi va înlătura barierele la intrarea pe piaţă. În loc să fie nevoite să rezolve un amalgam de 27 de legislaţii diferite şi adeseori contradictorii, o legislaţie modernă şi uniformă privind protecţia datelor ar putea înlătura barierele din calea firmelor la intrarea pe piaţă, ceea ce ar duce la economii de circa 2,3 miliarde EUR pe an reprezentând sarcini administrative. În acelaşi timp, un set consolidat de drepturi ale persoanelor poate veni în întâmpinarea preocupărilor consumatorilor legate de protecţia datelor cu caracter personal atunci când fac cumpărături pe internet şi poate contribui la sporirea încrederii la achiziţionarea produselor în mediul digital. În prezent, 70 % dintre cetăţenii europeni sunt îngrijoraţi în legătură cu modul în care companiile le procesează datele personale. Prin sporirea încrederii consumatorilor în mediul digital, stimulăm cumpărăturile pe internet şi favorizăm şi mai mult dezvoltarea pieţei digitale unice. PPE le solicită, prin urmare, instituţiilor UE să asigure  reformarea normelor europene privind protecţia datelor prin introducerea fără întârziere a unui regulament UE care să fie elaborat ţinându-se cont în egală măsură de nevoile IMM-urilor. b) Securitatea cibernetică Ca parte a unei lumi tot mai interconectate, statul, infrastructurile critice de informaţii, companiile şi cetăţenii depind de funcţionarea adecvată a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi a internetului. Atacurile pe scară largă împotriva sistemelor informatice şi  alte forme diverse de criminalitate cibernetică, cum  ar  fi  vulnerabilitatea  tot  mai  mare  a  industriei,  a  infrastructurilor  critice,  a  statului  şi  societăţii, tendinţa  către  atacuri  cibernetice  mai  sofisticate  şi  utilizarea  spaţiului  cibernetic  de  către  infractori, spionajul cibernetic, terorismul şi posibilele obiective militare, furtul de identitate online sau abuzurile sexuale asupra copiilor săvârşite pe internet depind de dezvoltările rapide ale tehnologiei. Reacţiile la acestea  trebuie  să  fie  la  fel  de  inovatoare  şi  de  flexibile,  mergând  de  la  sprijinirea  anchetelor transfrontaliere în domeniul criminalităţii cibernetice şi formarea poliţiştilor până la măsuri legislative. Disponibilitatea spaţiului cibernetic şi integritatea, autenticitatea şi confidenţialitatea datelor în cadrul acestuia au devenit bunuri vitale în secolul 21. Asigurarea securităţii cibernetice reprezintă aşadar o provocare importantă pentru state, pentru mediul afacerilor şi pentru societate, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. În opinia PPE, rezistenţa reţelelor în faţa atacurilor şi o securitate cibernetică sporită depind de un nivel adecvat de pregătire şi prevenţie. În acest sens, credem cu tărie că schimbul de expertiză şi cooperarea între statele membre şi între sectoarele public şi privat, precum şi educarea publicului larg cu privire la provocările spaţiului cibernetic contribuie în cea mai mare măsură la creşterea securităţii cibernetice. Solicităm, prin urmare, o strategie cibernetică cuprinzătoare, adoptată la nivel european, care să includă acţiuni cu caracter de reglementare sau fără caracter de reglementare şi să implice nu doar cetăţenii, companiile şi autorităţile naţionale, cât şi instituţiile vitale de la nivelul Uniunii, cum ar fi ENISA şi Centrul european de combatere a criminalităţii cibernetice. Securitatea cibernetică şi criminalitatea cibernetică sunt doar două exemple care ilustrează gradul de interconectare între securitatea internă pe teritoriul UE şi dimensiunea externă a Uniunii. Este nevoie, prin urmare, de o integrare aprofundată a dimensiunii externe a politicilor UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei, în politicile care ţin de Justiţie şi Afaceri Interne în cadrul UE. 7. Concluzie Securitatea şi libertatea merg mână în mână şi sunt de fapt condiţii instrumentale una pentru cealaltă. În cazul fiecărui dosar legat de securitate, PPE atinge echilibrul necesar între obiectivul care vizează apărarea libertăţii şi măsurile adecvate pentru îndeplinirea acestuia. Viitorul Fond pentru securitatea internă ar trebui să contribuie, de asemenea, la atingerea acestui obiectiv. PPE este orientat totodată spre viitor: respectând principiul subsidiarităţii, PPE recunoaşte în acelaşi timp că sunt necesari mai mulţi paşi la nivel european pentru a îmbunătăţi securitatea cetăţenilor UE. În acest sens, o discuţie privind posibilele aspecte ale unei armonizări minime a dreptului penal în cadrul tratatului nu este de neconceput pentru PPE. Astfel, Partidul Popular European este forţa motrice în ceea ce priveşte salvgardarea securităţii cetăţenilor UE. Rezoluzie adoptată de Congresul PPE, București, 17 - 18 octombrie 2012 Libertatea de religie în contextul actual Partidul Popular European, - recunoscând importanţa libertăţii de gândire, de conştiinţă, de credinţă şi de religie; - amintindu-ne că Europa a aflat valoarea propriei libertăţi plătind un preţ foarte mare; că milioane de vieţi umane s-au pierdut în conflicte cauzate de intoleranţa religioasă; - punctând că experienţa istorică gravă a nazismului şi a comunismului a arătat întregii lumi că libertatea de conştiinţă, de credinţă şi de religie sunt inseparabile de demnitatea umană şi constituie chiar bazele democraţiei; - recunoscând fragilitatea libertăţii de religie; - reafirmându-şi strădaniile în lupta globală pentru libertatea de religie; reafirmând că nu există niciun motiv  care  să  scuze  uciderea,  torturarea  sau  orice  fel  de  persecuţie  a  persoanelor  inocente;  de asemenea, nu există niciun motiv care să scuze acceptarea noastră tacită.

1. Condamnă cu tărie toate actele de violenţă izvorând din intoleranţa religioasă împotriva membrilor oricăror comunităţi religioase;
2. Subliniază  din  nou  că  dreptul  la  libertatea  de  gândire,  de  conştiinţă,  de  credinţă  şi  de  religie reprezintă un drept uman fundamental; punctează că încălcările dreptului la libertatea de religie sunt aproape întotdeauna însoţite de încălcarea altor drepturi şi libertăţi fundamentale umane;
3. Este preocupat de siguranţa creştinilor din diverse ţări, în special în condiţiile degradării acesteia în ultimii ani;
4. Percepe  exodul  creştinilor  din  anumite  ţări,  în  special  din  Orientul  Mijlociu,  drept  o  avertizare serioasă; îndeamnă guvernele să ia toate măsurile necesare pentru a proteja aceşti oameni şi aceste familii împotriva violenţei şi pentru a contribui la crearea unui climat de toleranţă;
5. Recunoaşte că problemele în materie de intoleranţă religioasă şi discriminare sunt prezente nu doar în  afara  Europe  În  ultimii  ani,  s-a  observat  un  număr  crescând  de  diverse  tipuri  de  acte inacceptabile cum ar fi ridiculizarea, obscenitatea legată de simboluri creştine şi persoane sacre, profesori şi părinţi pedepsiţi deoarece şi-au exprimat dezacordul cu privire la etica sexuală definită de către stat, vandalism – în special împotriva lăcaşurilor de cult şi a cimitirelor – insulte, defăimare şi stereotipizare negativă; deşi obiecţia pe motive de conştiinţă reprezintă un principiu acceptat, cu rădăcini în Carta europeană a drepturilor fundamentale, există tendinţe în viaţa de zi cu zi de a neglija sau chiar de a refuza acest principiu.
6. Punctează că egalitatea în faţa legii între religia dominantă, bisericile minoritare şi asociaţiile de liber-cugetători rămâne problematică în multe ţări ale lumii;
7. Îşi exprimă convingerea fermă că libertatea de gândire, de conştiinţă, de credinţă şi de religie se exercită cel mai bine atunci când există prevederile constituţionale necesare care asigură toleranţa şi respectul reciproc între toate grupurile religioase; totuşi, subliniază că aceste prevederi necesită o guvernare democratică şi o separare clară a puterilor în stat;
8. Subliniază importanţa dialogului politic în promovarea libertăţii de religie şi a libertăţii de conştiinţă ca  drepturi  umane  fundamentale;  totuşi,  aminteşte  că  acest  dialog  trebuie  să  aducă  rezultate concrete şi remarcă că o lume în care există spirit de dialog va fi una mai sigură şi mai umană;

9. Face apel la Consiliu, Comisie şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate/Vicepreşedintele Comisiei Europene să monitorizeze îndeaproape subiectul libertăţii de religie, precum şi situaţia comunităţilor religioase, inclusiv creştinii;
10. Îndeamnă reprezentanţii Uniunii Europene, reprezentanţii politici ai statelor membre UE şi ai altor state democratice din lume, precum şi reprezentanţii regiunilor şi comunităţilor locale, să pună problema libertăţii de religie pe agenda contactelor bilaterale ori de câte ori este relevantă;

11. Face apel    la    Înaltul    Reprezentant    al    Uniunii    pentru    afaceri    externe    şi    politica    de securitate/Vicepreşedintele Comisiei Europene să pună în aplicare măsuri împotriva statelor care în mod conştient neglijează protejarea vieţii şi a drepturilor comunităţilor religioase;
12. Insistă ca îndeobşte accesul preferenţial la pieţele europene să fie refuzat acelor ţări care nu sunt capabile să îşi protejeze minorităţile religioase de violenţă şi persecuţie;
13. Face apel la Comisie să se asigure că ONG-urile care luptă pentru libertatea de religie şi de conştiinţă în ţări unde aceste libertăţi sunt în pericol să primească susţinerea necesară, financiară şi politică, din partea Uniunii Europene.

  Rezoluție adoptată de Congresul PPE, București, 17 - 18 octombrie 2012 Piaţa unică europeană – cheia transformării Europei în principala economie a lumii Introducere Astăzi, Uniunea Europeană se află într-un moment definitoriu al istoriei sale. Autoritatea economică şi politică nedisputată,  în care Europa şi societăţile  occidentale  erau principala  putere globală generatoare  de noi idei, inovaţii,  creştere  economică  şi  prosperitate, a ajuns  într-un  punct  de  stagnare.  În  timp  ce  alte  economii emergente  cresc  cu  o viteză  fără  precedent, Uniunea Europeană  suferă din cauza economiei  în  declin şi a datoriilor excesive.  Perspectiva  economiei  europene  din  ultimii  ani  a  fost  sumbră,  iar  criza  recentă  a avut repercusiuni în toate domeniile societăţii noastre, cauzând pierderi de locuri de muncă şi deteriorarea nivelului de trai. Viziunea strategiei de la Lisabona de a transforma Europa în „cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume” până în anul 2010 nu s-a ridicat la nivelul promisiunii făcute. Totuşi, Uniunea Europeană este încă cea mai mare economie a lumii şi deține resurse economice unice şi de mare valoare. Astfel, are parte atât de cele mai mari oportunităţi, dar se confruntă şi cu cele mai mari provocări. Europa  are toate motivele  să fie optimistă  în noul peisaj  global, însă această  atitudine  trebuie  susţinută  de dorinţa de schimbare, reformă şi inovare. Nu se va putea depăși criza fără consolidări ale bugetului şi nu vor exista consolidări de buget fără reforme care să favorizeze creşterea economică.  Statele membre UE care au luat măsuri rapide şi drastice de a reforma şi remodela  cheltuielile  publice  au înregistrat  creştere economică  în ultimii doi ani. Acum este momentul  unor reforme structurale profunde, care să permită crearea de noi locuri de muncă şi o creştere durabilă. În centrul acestor eforturi trebuie să se găsească o reformă comprehensivă a pieţei unice. Îndemnăm statele membre să dea dovadă de voinţa politică de a implementa în regim prioritar deciziile luate la nivel european până acum. Reformele structurale ar trebui dezvoltate şi implementate în strânsă cooperare cu partenerii sociali, precum şi la nivel sectorial şi de companie. Având în vedere că peste 70% din PIB-ul European se bazează pe servicii, acum este momentul de a ne ridica la nivelul provocării  şi de a face pasul hotărâtor în depășirea obstacolelor  administrative  şi remedierea  aplicării defectuoase  a legislaţiei  UE, în special  cu privire la Directiva  privind serviciile.  Cum a fost cazul Actului Unic European din 1986, care a pregătit calea spre o piaţă unică mai deschisă, cu mai puţine reguli şi poveri administrative,  avem  acum  nevoie  de un angajament  politic  puternic  de a realiza  reforme  concrete  care  să creeze o libertate reală de circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului în Europa. În plus, solicităm reglementarea responsabilă a pieţelor financiare. Trebuie să ne consolidăm băncile şi să descurajăm comportamentul iresponsabil, astfel încât plătitorii de impozite să nu trebuiască să sprijine băncile falimentare. Avem nevoie de un cadru legal european şi global pentru economia socială de piaţă. Pentru a utiliza la maximum piaţa unică, trebuie să ne informăm mai bine cetăţenii cu privire la oportunităţile ce apar în acest domeniu, făcând apel la rolul lor de consumatori. Doar niște cetăţeni mai bine informaţi vor putea contribui la realizarea unei pieţe unice pe deplin funcţionale. Prin urmare, suntem de părere că următoarele măsuri ar trebui implementate rapid, în colaborare cu guvernele naţionale şi cu instituţiile internaţionale relevante: Alic area legislaţiei privind piaţa unică Se estimează  că potenţialele  câştiguri  economice  rezultate  din implementarea  Directivei  privind  serviciile  se situează  între  102  şi  322  miliarde  de  euro,  reprezentând  un potenţial de creştere  de 0,8 - 2,6% din PIB. Potenţialul existent în acest sector şi în alte sectoare ale pieţei unice este totuşi limitat, deoarece deși acquis-ul pieţei unice în sine este bine definit, punerea sa în aplicare este nesatisfăcătoare. Astfel, ar trebui luate măsuri atât la nivel european  cât şi la nivel naţional.  Îndemnăm  statele membre  să îşi sporească  eforturile  de a se asigura  că  legislaţia  privitoare  la  piaţa  unică  este  transpusă  şi  implementată  integral,  la  timp  şi  în  mod perseverent. Măsurile concrete luate în acest sens au de asemenea o importanţă crucială pentru credibilitatea funcţionării Uniunii. Statele membre ar trebui să transpună directivele în mod uniform şi să adopte toate prevederile noi în acelaşi timp, într-un pachet, pentru a se asigura că transpunerea  reflectă soluţia la care s-a ajuns la nivel european. Statele membre ar trebui de asemenea să accepte să elaboreze şi să furnizeze tabele de corelaţie, pentru a mări transparenţa în procesul de asigurare a aplicării legilor UE. Este necesară îmbunătățirea și reducerea volumului legislației la nivel european. Comisia ar trebui să aleagă ca instrument legislativ de reglementare a pieței unice regulamentul mai degrabă decât directiva, atunci când este cazul și în principal dacă nu este nevoie de alte măsuri în implementarea legislației UE. Un argument favorabil este că regulamentul prezintă avantaje incontestabile în ceea ce privește eficacitatea și eficiența și garantează condiții echitabile de concurență pentru cetățeni și întreprinderi, oferind mai multe posibilități pentru aplicarea privată. În plus, Comisia trebuie să fie mai severă în procesul de a asigura implementarea şi aplicarea în statele membre a tuturor  reglementărilor  adoptate.  Procedurile  curente  privind încălcarea  dreptului  comunitar  durează  prea mult. Comisiei trebuie să i se dea posibilitatea de a „accelera procedurile privind încălcarea dreptului comunitar” pentru  a aplica  acquis-ul  pieţei  unice.  Susţinem  şi încurajăm  Comisia  Europeană  să îşi  folosească  pe  deplin prerogativele şi să exploateze la maximum toate mecanismele de sancţionare aflate la dispoziţia sa. Trebuie de asemenea să se asigure formarea unei reţele de funcţionari publici responsabili cu implementarea întregii noi legislaţii UE, reţea coordonată de către Comisie, şi aplicarea integrală în toate statele membre a Regulamentului privind sistemul de informare al pieței interne, pentru a îmbunătăţi calitatea implementării. Comisia ar trebui de asemenea să extindă mecanismele  inovatoare,  cum ar fi procedura de evaluare reciprocă a Directivei  privind serviciile, asupra mai multor domenii, pentru a asigura o mai bună aplicare a legislaţiei UE. Instituţiile ar trebui să se pună de acord asupra unui calendar cu titlu de obligaţie şi asupra măsurilor concrete de  a  aplica  legislaţia  privind  piaţa  unică.  De  asemenea,  apreciem  faptul  că  Comisia  şi-a  îndeplinit  obligaţia conform  Directivei  privind  serviciile  de  a  oferi  rapoarte  privind  eforturile  de  a  deschide  pieţe  de  servicii. Aşteptăm recomandări pentru măsuri suplimentare de luat pentru realizarea pieței unice a serviciilor. Este nevoie de un nou imbold puternic pentru a transforma libera circulaţie în realitate Implementarea  completă  a reglementărilor  deja stabilite  este un prim  pas crucial,  dar nu suficient.  Ambiţia Europei de a deveni o economie de top bazată pe cunoaştere este împiedicată serios în prezent de o piaţă a serviciilor fragmentată, precum şi de o lipsă de ambiţie în implementare din partea statelor membre. Adevăratul potenţial  al pieţei  unice  a UE  poate  fi realizat  numai  dacă  se încurajează  libera  circulaţie  în cadrul  tuturor sectoarelor şi profesiilor. Astfel, facem un apel către Comisie şi statele membre să înlăture obstacolele din calea liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. În cadrul  revizuirii  măsurilor  prevăzute  de Directiva  privind  serviciile,  principiile  esențiale  ar trebui  orientate către măsuri care maximizează  creșterea economică,  care înlătură piedicile,  impun implementarea reglementărilor deja stabilite şi reduc costurile pentru IMM-uri. Fragmentarea sistemului comun european al taxei pe valoarea adăugată (TVA) în 27 de sisteme TVA naţionale este considerată a fi unul din principalele obstacole în calea comerţului eficient intra-unional, împiedicând astfel cetăţenii să simtă beneficiile unei reale pieţe unice. Sistemele diferite de colectare a TVA reprezintă o piedică în calea comerţului virtual transfrontalier şi astfel împiedică, printre altele, desăvârşirea unei pieţe digitale unice. Venitul din TVA ar trebui colectat la nivel naţional. Trebuie luat în considerare faptul că proporţiile TVA stabilite de către statele membre reprezintă un instrument bugetar important. În acest sens, ar trebui luate în considerare următoarele măsuri:

• crearea de către statele membre a unor ghișee unice eficiente. Acest lucru va contribui la reducerea birocraţiei cu care se confruntă firmele
• introducerea unui model de factură europeană neutru din punct de vedere lingvistic şi
• crearea unui portal web pentru TVA european, cu colaborarea statelor membre, pentru a se asigura că firmele au  acces  facil  la  informaţii  precise  şi  sigure  asupra  legislaţiei  privind  TVA  în  toate  statele membre.

Libera circulaţie a persoanelor Dreptul cetăţenilor de a circula şi de a se stabili în alt stat membru ar trebui simplificat cât mai mult posibil. Crearea unui card profesional european ar facilita mobilitatea. Trebuie să acţionăm colectiv pentru a promova buna funcţionare a pieţelor muncii, care oferă oportunităţi de angajare şi, esenţial, să promovăm un nivel crescut de participare pe piaţa muncii în rândul tinerilor, vârstnicilor, femeilor, imigranţilor şi descendenţilor acestora, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi. Ar trebui să stimulăm mobilitatea forţei de muncă pentru a crea o piaţă europeană  a muncii mai integrată şi facem apel la statele membre să liberalizeze în vederea concurenţei profesiile cu acces restricționat atât la nivel național cât şi pentru salariaţi/profesionişti din alte state membre. Salariaţii care își încetează activitatea ar trebui să-şi poată transfera uşor în alt stat membru drepturile la pensie acumulate. Este esenţial să avem un sistem simplu şi operaţional de recunoaştere a calificărilor, pentru a sprijini mobilitatea profesioniştilor  în Europa.  Astfel,  apreciem  revizuirea  făcută  de Comisie  asupra  Directivei  privind  calificările profesionale şi facem apel la toate instituţiile să încheie aceste negocieri cât mai curând posibil, cu scopul de a reduce diferenţele şi piedicile. Totuşi, Comisia ar trebui să meargă mai departe şi să profite de noile prevederi ale TFUE privind educaţia, prevederi ce permit UE să ia măsuri care să încurajeze crearea unui sistem de recunoaştere a diplomelor academice pe întreg teritoriul european şi sporirea sprijinului pentru procesul de la Bologna. Reducerea birocraţiei Normele   ar  trebui  simplificate,   iar  IMM-urilor   ar  trebui  să  li  se  ofere  șanse  reale  de  dezvoltare   prin comercializarea produselor şi serviciilor lor în mod liber pe piaţa unică europeană. Este important de asemenea să existe mai multă transparenţă şi simplificare administrativă în raport cu dreptul la libera stabilire, deoarece oferă noi oportunităţi IMM-urilor. Trebuie luate măsuri  decisive  de îmbunătăţire  a oportunităţilor  de investiţie  pentru firmele inovatoare  nou- înfiinţate, pentru companiile în creştere rapidă şi pentru firmele mici. Trebuie să ne asigurăm că IMM-urile pot funcţiona pe tot teritoriul Europei, acordându-le acces pe calea recunoaşterii reciproce, a reducerii birocraţiei şi a stabilirii „ghișeului unic” pentru TVA, precum şi a îmbunătăţirii accesului la finanţare pentru IMM-uri. În special în   interesul   IMM-urilor,   trebuie   să   ne   asigurăm   de   crearea   de   condiţii   concurenţiale   echitabile   prin implementarea eficientă a legilor UE în toate statele membre. PPE a fost în linia întâi în procesul de atingere a obiectivului UE de a reduce birocraţia cu 25% până în 2012. Acum propunem un nou obiectiv ambiţios, bazat pe indicaţii precise, care va reduce birocraţia cu încă 25% până în  2015.  Ar  trebui  să  ne  punem  de  acord  asupra  obiectivelor  sectoriale,  exploatând  astfel  la  maximum potenţialul deosebit de a economisi suma estimativă de 40 miliarde de euro prin reducerea obligațiilor administrative. Piaţa unică digitală Crearea unei pieţe unice digitale europene este esenţială, deoarece aceasta poate deveni un stimulent al competitivităţii  şi al creşterii  economice,  furnizând  locuri de muncă cu calificare  înaltă. Economia  digitală se extinde  rapid,  dar  comerţul  transfrontalier  rămâne  scăzut,  iar  creativitatea  este  sufocată  de  către  o  reţea complexă   de  regimuri   naţionale   diferite   referitoare   la  copyright.   Înlăturând   barierele   pentru  firmele   şi antreprenorii europeni, economia digitală poate deveni vârful de lance al realizării unei pieţe unice competitive. Economia  bazată  pe  internet  este  un  catalizator  important  al  creşterii  economice.  Trebuie  să  accelerăm extinderea   şi   adoptarea   internetului   de   mare   viteză   în   bandă   largă,   precum   şi   crearea   de   condiţii corespunzătoare pentru o prosperă economie a serviciilor bazată pe infrastructura cloud în Europa. Este nevoie de măsuri la nivel european pentru a oferi firmelor şi consumatorilor mijloacele şi încrederea de a face comerţ  pe internet:  simplificând  procesul  de acordare  a licenţelor,  construind  un cadru eficient  pentru autorizarea şi gestiunea copyright-ului, stabilind un regim pan-european de acordare a licenţelor şi oferind un sistem sigur şi accesibil din punct de vedere financiar pentru plăţi transfrontaliere pe internet. Îndemnăm statele membre să încheie rapid negocierile asupra brevetului european, cum ar fi brevetul comunitar european. Legând  agenda  digitală  de dezvoltarea  comerţului  electronic  şi a noilor  servicii,  cum  ar fi sănătate,  comerţ, banking şi învăţământ  pe internet, infrastructura  digitală poate deveni un factor esenţial al deschiderii  pieţei unice. Deşi s-au făcut progrese mari în direcţia liberei circulaţii a bunurilor în Uniune, unele directive UE încă încalcă principiul liberei circulaţii a bunurilor şi al recunoaşterii reciproce. Astfel, solicităm o legislaţie unificată şi responsabilă în domeniul produselor, care să acopere toate produsele, inclusiv cele pe bază de tutun. Sectorul energetic Trebuie  să ne respectăm  angajamentul  de a crea o piaţă unică autentică,  eficientă  şi operativă  în domeniul energiei până în 2014. Toate statele membre ar trebui să implementeze integral cel de-al treilea pachet privind energia, rapid şi respectând termenele limită stabilite. Interconectarea energetică ar trebui stimulată pentru a sprijini siguranţa aprovizionării.  Sunt necesare de asemenea măsuri urgente pentru înlăturarea obstacolelor în materie de sistematizare şi reglementare din domeniul investițiilor în infrastructură, pentru valorificarea potenţialului  pieţei unice şi pentru susţinerea creşterii durabile.  Așteptăm comunicarea  Comisiei cu privire la funcţionarea pieţei unice, comunicare ce ar trebui să includă o evaluare a gradului de liberalizare şi deschidere a pieţei  energetice  în statele  membre.  Realizarea  pieţei  unice  energetice  ar trebui  însoţită  de implementarea integrală a celui de-al treilea pachet privind energia şi a reglementărilor comunitare privind concurența asupra tuturor  companiilor  străine  şi  filialelor  acestora  care  funcţionează  în  UE,  contribuind  astfel  la  siguranţa energetică  a UE. Statele membre  ale UE au făcut progrese  semnificative  în direcţia atingerii  obiectivelor  de energie  regenerabilă,  dar această  dezvoltare  trebuie  sprijinită  de proiectarea  unei infrastructuri  cu adevărat europene, care să includă facilităţi de reţea şi stocare, precum şi aprovizionare cu gaze şi coridoare (care vor juca un rol şi mai important  ca sursă de echilibrare).  Mulţi dintre vecinii cei mai apropiaţi  ai statelor membre au capacitatea şi abilitatea de a furniza energie cu emisii scăzute de carbon reţelei europene. Ar trebui promovat efortul comun de a face posibil transferul eficient de electricitate între aceşti vecini şi statele membre. Spaţiul european de cercetare Trebuie să ne reafirmăm angajamentul faţă de inovare prin realizarea Spaţiului european de cercetare, crearea mediului optim pentru antreprenori  şi inovatori pentru a-şi comercializa ideile şi a crea locuri de muncă, prin plasarea  inovării  bazate  pe  cerere  în  centrul  cercetării  europene  şi  al  strategiei  de  dezvoltare.  Un  spaţiu european de cercetare perfect funcţional depinde de mobilitatea atât a persoanelor cât şi a ideilor. Programele de promovare a mobilităţii academice trebuie consolidate, iar infrastructura europeană de cercetare ar trebui perfecţionată. Politicile de promovare a inovării trebuie proiectate nu doar pentru a sprijini companii existente, ci şi pentru a oferi sprijin multor „firme nenăscute”. Potenţialul european de creştere economică poate fi valorificat pe deplin numai dacă noile firme pot să concureze în condiții de egalitate. Reforme structurale în toate statele membre Reformele  structurale  sunt necesare  pentru a crea locuri de muncă şi pentru a susţine sistemele noastre de asistenţă socială. Reformele structurale pot reinstaura atât de necesara credibilitate fiscală şi pot oferi o bază pentru dezvoltare şi pentru crearea de locuri de muncă. Pe termen scurt, trebuie să reducem rata şomajului în rândul femeilor şi astfel trebuie să creăm structuri sociale cum ar fi facilităţile de îngrijire a copiilor şi şcolile pregătitoare. Reformele, concentrate pe termen mediu și lung, trebuie să se asigure că salariile nu vor creşte mai mult decât productivitatea. Concluzie Asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, capitalului, produselor şi serviciilor în Europa reprezintă cea mai importantă reformă pentru a stimula creşterea economică fără a agrava mai mult povara datoriilor. Trebuie să acţionăm  rapid,  atât  la  nivelul  statelor  membre  cât  şi  la  nivel  european,  pentru  a  înlătura  restricţiile  care împiedică  accesul  şi concurenţa.  Însoţită  de o consolidare  oportună  şi eficientă  a bugetului,  reforma  pieţei interne a UE reprezintă cea mai bună cale a Europei de a ridica nivelul competitivităţii  şi de a se întoarce la creştere economică şi la o rată scăzută a şomajului.   Rezoluție adoptată de Congresul PPE, București, 17 - 18 octombrie 2012 Politica de coeziune a UE – element esențial pentru creșterea competitivității și realizarea convergenței la nivel european Componentă    indispensabilă    a   proiectului    european,    politica   de   coeziune    a   contribuit    la   creșterea competitivității,  realizarea  convergenței  și la dezvoltarea  statelor  membre  și a Uniunii  Europe  în ansamblu. Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru înaltele sale standarde economice, sociale și de dezvoltare culturală, precum și pentru nivelul ridicat de trai. În acest sens, Uniunea Europeană reprezintă un cadru de referință și de stabilire a standardelor pentru locuitorii din afara Europei, și tocmai aceste standarde înalte  fac  UE  atât  de  atractivă pentru  cetățenii  din  afara  spațiului  european.  În  această  perioadă  de  criză economică acută și competiție globală intensificată, când sunt necesare reforme curajoase și o voință politică puternică, se pune problema cum putem păstra acest nivel ridicat de trai și cum ar putea cât mai mulți europeni să se bucure de un nivel ridicat de trai. Politica de coeziune a UE este o politică de investiții și de dezvoltare care favorizează creșterea și competiția și, prin urmare, pune bazele diminuării dezechilibrelor economice, sociale și regionale din Europa prin intermediul convergenței  economice.  Un  obiectiv  principal  al  utilizării  fondurilor  structurale  UE  ar  trebui  să  rămână consolidarea  capacităților.  Uniunea  europeană  va  reuși  să  fie  competitivă  în  contextul  competiției  globale crescânde  și să depășească  criza actuală,  numai  dacă potențialul  de dezvoltare  al tuturor  regiunilor,  zonelor urbane și orașelor poate fi exploatat, acestea putând găsi soluții regionale flexibile la provocările  și blocajele identificate în cadrul Strategiei UE 2020. Considerăm că coeziunea teritorială pe termen lung se bazează pe o competitivitate crescută și o dezvoltare durabilă. Ne exprimăm dorința de a crea condițiile propice pentru ca toate zonele Europei să facă parte din piața unică și de a depune eforturi comune pentru viitor. Investițiile publice nu pot fi decât benefice, creând bazele unei creșteri viitoare. Subliniem din nou faptul că granițele deschise, competiția, piețele dinamice, infrastructura modernă,  comunicarea  și  cercetarea  sunt  factori  cruciali  pentru  competitivitate  și  dezvoltare.  Prin  urmare, solicităm ca politica de coeziune să se axeze în principal pe regiuni, acestea fiind cele insuficient dezvoltate, și să faciliteze schimbările structurale acolo unde este cazul. Recunoaștem efectul de pârghie al politicii de coeziune, precum și capacitatea sa de a iniția investiții private și publice. Finanțarea  europeană  contribuie, la  nivel  național, regional și local, la atingerea obiectivelor europene în ansamblu. Politica de coeziune are impact și asupra celor care contribuie la finanțarea sa. UE și statele membre trebuie  să  asigure  o atribuire  și  o implicare  adecvată  a autorităților  regionale  și locale.  Acestea,  alături  de guvernele centrale, se numără printre principalii co-finanțatori și gestionari ai programelor finanțate din fonduri structurale.   Prin   urmare,   PPE   consideră   că   obiectivele   europene   trebuie atinse folosind o abordare descentralizată,  principiile guvernanței pe mai multe niveluri și ale gestionării partajate, pe baza criteriilor de promovare  a creșterii, acestea fiind avantajele  majore  ale politicii  de coeziune.  Datorită  guvernanței  pe mai multe   niveluri, s-a îmbunătățit  substanțial  punerea  în aplicare a  principiului  subsidiarității, precum și recunoașterea  importanței  autorităților  regionale. Principiul  parteneriatului și sentimentul responsabilității actorilor implicați trebuie consolidate în continuare prin introducerea pactelor teritoriale și regionale în fiecare stat membru în vederea creșterii rolului regiunilor și orașelor. Politica  de  coeziune  trebuie  să  se axeze  în  continuare  pe coeziunea  teritorială.  Trebuie  subliniat  faptul  că Tratatul  de  la  Lisabona  a  adăugat  obiectivul  coeziunii  teritoriale  la  obiectivele  economice  și  sociale.  Acest obiectiv  este  strâns  legat  de provocările  coeziunii  economice  și sociale  și ar trebui  să consolideze  valoarea adăugată la nivel european a politicii de coeziune. Coeziunea teritorială este relevantă și la nivel sub-regional, în special în zonele urbane (cartiere confruntate  cu dificultăți, dezvoltare  urbană necontrolată),  chiar și în cazul regiunilor considerate bogate. În ciuda tendinței de diminuare a dezechilibrelor inter-regionale, există încă dezechilibre majore, iar în anumite state membre dezechilibrele se intensifică datorită crizei economice și financiare. Politica de coeziune trebuie să se concentreze în continuare pe reducerea dezechilibrelor și punerea în aplicare a unei dezvoltări armonioase și durabile pentru toate regiunile Uniunii, indiferent de statul membru în care se găsesc acestea. Este deosebit de important faptul că politica de coeziune încurajează și susține creșterea economică durabilă. O creștere a fondurilor destinate programelor-cheie ale UE în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (programul Orizont 2020) se va realiza în concordanță cu politica de coeziune. Este necesar să ne concentrăm pe coeziune și pe efectele  sale, mai  ales într-o  perioadă  de criză,  coeziunea  manifestându-se  prin crearea  de legături  mai strânse între politica și reforma națională și programele de dezvoltare ale statelor membre. Politica de coeziune, prin abordarea sa multifond, trebuie să se axeze puternic pe creștere și competitivitate, și să se conecteze într- un mod adecvat și flexibil la prevederile programului Orizont 2020 prin intermediul conceptului de „cale către excelență”. În acest context, este necesară realizarea sinergiei între programul-cadru  al UE pentru cercetare și dezvoltare (Orizont 2020) și finanțarea din cadrul politicii de coeziune. Propunerile curente pentru investiții în proiecte de infrastructură trans-europeană  în materie de transport, energie și domeniu digital (cunoscute sub denumirea de inițiativa privind „Mecanismul Conectarea Europei”) ar trebui să fie compatibile cu finanțarea din cadrul politicii de coeziune în vederea asigurării de legături optime între diferitele tipuri de infrastructură la nivel european  și la nivel  regional  și național.  PPE  susține  proiectele  transfrontaliere  și programele  multifond,  în special atunci când acestea adaugă valoare mobilității  cetățenilor europeni, contribuie la modernizarea  căilor navigabile  și a infrastructurii  de drumuri  și căi ferate, atunci  când sprijină dezvoltarea  în continuare  a pieței interne a energiei și extinderea accesului, precum și flexibilizarea utilizării TIC. Pentru a-și maximiza potențialul, politica de coeziune ar trebui să fie aplicabilă în continuare în toate regiunile Uniunii, însă ar trebui să se concentreze în mod special pe regiunile care sunt mai slab dezvoltate. Fondurile structurale  și  programele  UE  asociate  trebuie  folosite  în  primul  rând  pentru  a  sprijini  oportunitățile  noi, orientate spre viitor, și pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a regiunilor mai slab dezvoltate economic. Pentru aceasta, este important să ne asigurăm că finanțarea cu țintă precisă a politicii de coeziune rămâne o prioritate în cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, PIB-ul rămânând principalul criteriu. O cotă importantă  din  mijloacele  financiare  alocate  prin  proiectele  de  coeziune  ar  trebui  să  fie  direcționată  în continuare către investițiile în infrastructură și în învățământul superior. Resursele bugetare alocate pentru politica agricolă comună prin următorul cadru financiar multianual ar trebui să crească competitivitatea sectorului agricol și să susțină în mod constant procesul de transformare structurală prin restructurarea  și modernizarea  zonelor  rurale  și transformarea  lor în sectoare  centrate  pe cunoaștere. Alocațiile bugetare ar trebui să stimuleze transmiterea și dezvoltarea inovațiilor în zonele rurale. Ca sprijin  pentru  IMM-uri, inovație și  eficiență energetică este  esențială  atingerea  obiectivelor  politicii  de coeziune,  fondurile structurale ar trebui  să aibă  un caracter  prioritar  și ar trebui  să se axeze  pe finanțarea competitivității,  în special competitivitatea  IMM-urilor, și pe reducerea șomajului în rândul tinerilor. Fondurile UE disponibile, pentru că nu s-au cheltuit, în cadrul perspectivei financiare multianuale curente trebuie folosite rapid și eficient pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor și a facilita accesul IMM-urilor la finanțare în vederea sprijinirii creării  de locuri  de  muncă  pentru  tineri.  Politica  de  coeziune  viitoare  ar  trebui  să  răspundă  și provocărilor demografice atât din regiunile slab dezvoltate cât și din cele dezvoltate, deoarece este limpede că Europa  se  confruntă  cu  provocări  demografice  regionale  fără  precedent,  iar  populațiile  din  anumite  zone geografice sunt afectate puternic de sărăcie, discriminare și excludere. Investițiile în infrastructura  de bandă largă și alte tehnologii TIC au un important efect multiplicator  asupra economiei. Prin urmare, conectarea tuturor locuințelor europene la internet ar trebui să constituie un criteriu important  în  programele  de  coeziune  viitoare.  Sunt  necesare  stimulente  și  programe  specifice  destinate persoanele în vârstă (de peste 65 de ani), deoarece acestea reprezintă grupul social care cel mai probabil nu este conectat la internet. Sistemele de control ale Uniunii nu ar trebui doar să evalueze legalitatea și regularitatea proiectelor finanțate cu fonduri europene, ci ar trebui să le măsoare mai atent și eficiența și să pună accentul pe condiționare și pe atingerea  rezultatelor  dorite.  Această  măsură  este  menită  să  prevină  finanțarea  cu  fonduri  europene  a proiectelor care nu generează creștere, deoarece astfel de proiecte ar putea conduce la diminuarea la nivel general a aprobării fondurilor UE. PPE susține cu fermitate sporirea eficienței administrării fondurilor UE, simplificând normele pentru beneficiarii finali ai fondurilor UE prin simplificarea structurilor administrative. Politica de coeziune și politica structurală trebuie să fie flexibile, eficiente și de succes, mai ales în timpul unei puternice crize economice, subliniind nevoia stabilirii de criterii care să asigure atingerea scopurilor finanțării. Prin urmare, politica de coeziune ar trebui să joace un rol mai important în diminuarea efectelor negative ale cererii interne și externe în scădere. Politica de coeziune europeană reprezintă un instrument pentru punerea în aplicare a principiului solidarității. Aceasta  conferă  vizibilitate  realizărilor  din  cadrul  UE,  fapt  ce  are  o importanță  deosebită  pentru  cetățenii europeni în contextul crizei economice și financiare. Trebuie îmbunătățită  mediatizarea  politicii  de coeziune  în orașele  și regiunile europene.  În calitate  de forță politică motrice a Europei, PPE consideră că explicarea valorii adăugate a resurselor și politicilor UE și impactul acestora asupra vieții cetățenilor este de o importanță politică strategică.